Arhiva de relevee a Departamentului de Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului „Sanda Voiculescu”

Arhiva conține releveele realizate de studenții Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, de-a lungul existenței sale (vezi istoric UAUIM). Majoritatea lucrărilor au fost redactate în cadrul practicii de releveu, care a făcut și încă face parte integrantă din pregătirea studenților arhitecți.

Este dificil de estimat valoarea de ansamblu a arhivei, ea alcătuind un patrimoniu artistic și documentar cu multiple fațete. O prezentare sumară a criteriilor care pot defini valorile arhivei este în măsură să contureze importanța ei.

Un aspect esențial îl constituie vechimea releveelor. Din ceea ce știm până în prezent, peste 600 de relevee au fost realizate înainte de anul 1950, iar cel mai vechi datează din anul 1903. Alte aproximativ 700 au redat starea unor monumente între anii 1950 și 1976.

Un alt aspect important este valoarea documentară a releveelor. Arhiva ilustrează clădiri și ansambluri arhitecturale, multe dintre ele clasate în Lista Monumentelor Istorice. O mare parte dintre relevee au fost realizate înaintea diferitelor operațiuni de consolidare, restaurare și, uneori, demolare a monumentelor, petrecute în vremea regimului comunist sau în ultimile decenii. În alte cazuri, releveele prezintă starea monumentelor înainte ca trecerea timpului să-și lase puternic amprenta, acolo unde ele au fost, pur și simplu, abandonate. În oricare dintre situațiile amintite, prin intermediul acestei arhive pot fi recuperate informații prețioase privind clădirile și ansamblurile documentate de-a lungul timpului.

Arhiva documentează, chiar dacă doar parțial – deși, credem noi, semnificativ și reprezentativ – activitatea studenților arhitecți ai Universității de pe parcursul întregului secol XX și, implicit, activitatea instituției. Între autorii releveelor, pe lângă nume mai mult sau mai puțin sonore – profesori, prieteni sau cunoscuți – se numără personalități marcante ale arhitecturii sau istoriei arhitecturii românești, precum Alexandru Referendaru, Statie Ciortan, Toma Socolescu, Constantin Iotzu, Arghir Culina, Ștefan Peternelli, George Simotta, Henriette Delavrancea-Gibory, Ștefan Balș, Octav Doicescu, Grigore Ionescu, Alexandru Petit etc. În plan secundar, se poate urmări orientarea predilectă a studenților și a cadrelor didactice de-a lungul mai multor decenii, către documentarea anumitor regiuni ale țării sau a anumitor programe arhitecturale. Astfel, spre exemplu, zona Transilvaniei a fost documentată mai sistematic începând cu anii 1940, anterior fiind preferate monumentele din zona extracarpatică; de asemenea – poate nu întâmplător –, până la jumătatea secolului al XXl-lea obiectul de studiu al practicii de relevee a fost cu preponderență programul de cult, pentru ca ulterior să crească importanța acordată arhitecturii civile.

Indiscutabilă este și valoare artistică a arhivei. Avem aici în vedere atât fiecare planșă în parte, cât și, mai ales, ansamblul arhivei. Chiar dacă sunt diferite în calitatea (re)prezentării, planșele releveelor reflectă foarte clar atenția acordată de către autorii lor redactării, paginării și punerii în valoare a pieselor desenate. În plus, în contextul zilelor noastre, în care se apelează precumpănitor la tehnicile digitale, valoarea artistică a arhivei crește cu atât mai mult.

* * *

Mai sus am subliniat importanța arhivei în primul rând pentru publicul larg și de specialitate, interesat de patrimoniul arhitectural românesc și de domeniile conexe. Nu în ultimul rând însă, arhiva constituie o parte a patrimoniului Universității și, implicit, a întregii comunități a absolvenților ei. Tuturor le datorăm publicarea acestei arhive.

Despre „Camera cu relevee” // proiectul de digitizare, inventariere, documentare și publicare a arhivei

În anul 2006 a demarat acțiunea de digitizare a arhivei de relevee, sub coordonarea doamnei prof. dr. habil. arh. Hanna Derer, continuată apoi printr-un proiect bazat inițial pe voluntariat (2008-2012), sub coordonarea doamnei prof. dr. arh. Anca Brătuleanu, care ulterior a beneficiat de finanțarea Uniunii Arhitecților din România (2014 și 2015, din fondul „Timbrul Arhitecturii”).

Digitizarea arhivei se impune ca măsură de siguranță pentru salvgardare a informației conținute; de asemenea, formatul digital permite o face și mult mai accesibilă – atât specialiștilor, cât și publicului larg.

Inventarierea în format digital este un pas important, întrucât permite o gestiune mai ușoară a informațiilor aferente releveelor și clădirilor/ansamblurilor pe care acestea le documentează. Paginile acestui site, lansat la finalul anului 2011, reprezintă interfața publică a unei baze de date în care sunt centralizate versiunile digitale ale releveelor, precum și informațiile conexe relevante – bază de date a cărei structură și operabilitate sunt frecvent optimizate. Imaginile publicate pe site au o rezoluție limitată, însă la cerere se pot pune la dispoziția celor interesați fișierele digitale la rezoluția de scanare.

Documentarea releveelor arhivei este o acțiune care a demarat odată cu primul proiect finanțat de UAR, în anul 2014. Ea constă în analizarea releveelor în paralel cu alte date disponibile referitoare la clădirile/ansamblurile reprezentate – studii din care rezultă detaliat și argumentat relevanța lor ca documente de arhitectură. Această componentă a proiectului nostru este de fapt o continuare și o adaptare a unui proiect editorial mai vechi, care a avut ca rezultat publicarea colecției Documente de arhitectură românească (6 fascicule apărute între 1952 și 1954) / Documente de arhitectură din România (9 fascicule apărute între 1962 și 1972), sub coordonarea renumitului profesor Grigore Ionescu; între anii 2014 și 2016 s-a reluat publicarea volumelor anuale într-o nouă serie, ele fiind disponibile mai jos. Din cauze logistice, activitățile de digitizare și mai ales de publicare nu au mai putut fi susținute după anul 2016.

Documente de Arhitectură din România (serie nouă, 1/2014),
coord. Anca Brătuleanu, ed. Irina Calotă, Diana Mihnea, Alexandra Teodor, Petru Mortu.
București: Editura Universitară „Ion Mincu”, 2014.
Documente de arhitectura din Romania Serie noua vol. 1.pdf (pdf, 273 MB)
Documente de Arhitectură din România (serie nouă, 2/2015)
ed. Irina Calotă, Alexandra Teodor, Horia Moldovan.
București: Editura Universitară „Ion Mincu”, 2015.
Documente de arhitectura din Romania Serie noua vol. 2.pdf (pdf, 51,2 MB)
Documente de Arhitectură din România
ed. Irina Calotă, autori Irina Calotă, Diana Mihnea, Horia Moldovan, Alexandra Teodor
București: Editura Universitară „Ion Mincu”, 2016.
Documente de arhitectura din Romania Serie noua vol. 3.pdf (pdf, 33,5 MB)

Arhiva în cifre

Arhiva este documentată de inventare mai vechi, în care sunt înregistrate denumirile monumentelor relevate, autorii releveelor, anul realizării lor, numărul de planșe ale fiecărui releveu în parte etc. Conform acestor documente, între anii 1903 și 1975 au fost înregistrate cca 1.300 de relevee, iar o primă estimare indică un număr de cca 16.000 de planșe.

Până în luna septembrie 2016 au fost scanate și inventariate aproximativ 3802 de planșe, care alcătuiesc aproximativ 506 de relevee.

actualizat: noiembrie 2018

Mulțumiri

  • studenților care s-au implicat în proiect în diferitele etape;
  • colectivului Editurii Universitare „Ion Mincu”, pentru bunăvoința de a ne pune la dispoziție instrumentele necesare scanării releveelor.

Etapa din anul 2016 a proiectului (în curs de desfășurare) este realizată în cadrul proiectului cultural „Camera cu relevee. Digitizarea și documentarea arhivei de relevee DITACP-UAUIM”, beneficiar al unei finanțări din partea Uniunii Arhitecților din România din Fondul „Timbrul Arhitecturii”. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Arhitecților din România.

Alexandra Teodor, Irina Calotă
actualizat: septembrie 2016