Arhiva de relevee a Departamentului de Istoria & Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului „Sanda Voiculescu”

Arhiva conţine releveele realizate de studenţii Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, de-a lungul existenţei sale (vezi istoric UAUIM). Majoritatea lucrărilor au fost redactate în cadrul practicii de releveu, care a făcut şi încă face parte integrantă din pregătirea studenţilor arhitecţi.

Este dificil de estimat valoarea de ansamblu a arhivei, ea alcătuind un patrimoniu artistic şi documentar cu multiple faţete. O prezentare sumară a criteriilor care pot defini valorile arhivei este în măsură să contureze importanţa ei.

Un aspect esenţial îl constituie vechimea releveelor. Din ceea ce ştim până în prezent, peste 600 de relevee au fost realizate înainte de anul 1950, iar cel mai vechi datează din anul 1903. Alte aproximativ 700 au redat starea unor monumente între anii 1950 şi 1976.

Un alt aspect important este valoarea documentară a releveelor. Arhiva ilustrează clădiri şi ansambluri arhitecturale, multe dintre ele clasate în Lista Monumentelor Istorice. O mare parte dintre relevee au fost realizate înaintea diferitelor operaţiuni de consolidare, restaurare şi, uneori, demolare a monumentelor, petrecute în vremea regimului comunist sau în ultimile decenii. În alte cazuri, releveele prezintă starea monumentelor înainte ca trecerea timpului să-şi lase puternic amprenta, acolo unde ele au fost, pur şi simplu, abandonate. În oricare dintre situaţiile amintite, prin intermediul acestei arhive pot fi recuperate informaţii preţioase privind clădirile şi ansamblurile documentate de-a lungul timpului.

Arhiva documentează, chiar dacă doar parţial – deşi, credem noi, semnificativ şi reprezentativ – activitatea studenţilor arhitecţi ai Universităţii de pe parcursul întregului secol XX şi, implicit, activitatea instituţiei. Între autorii releveelor, pe lângă nume mai mult sau mai puţin sonore – profesori, prieteni sau cunoscuţi – se numără personalităţi marcante ale arhitecturii sau istoriei arhitecturii româneşti, precum Alexandru Referendaru, Statie Ciortan, Toma Socolescu, Constantin Iotzu, Arghir Culina, Ştefan Peternelli, George Simotta, Henriette Delavrancea-Gibory, Ştefan Balş, Octav Doicescu, Grigore Ionescu, Alexandru Petit etc. În plan secundar, se poate urmări orientarea predilectă a studenţilor şi a cadrelor didactice de-a lungul mai multor decenii, către documentarea anumitor regiuni ale ţării sau a anumitor programe arhitecturale. Astfel, spre exemplu, zona Transilvaniei a fost documentată mai sistematic începând cu anii 1940, anterior fiind preferate monumentele din zona extracarpatică; de asemenea – poate nu întâmplător –, până la jumătatea secolului al XXl-lea obiectul de studiu al practicii de relevee a fost cu preponderenţă programul de cult, pentru ca ulterior să crească importanţa acordată arhitecturii civile.

Indiscutabilă este şi valoare artistică a arhivei. Avem aici în vedere atât fiecare planşă în parte, cât şi, mai ales, ansamblul arhivei. Chiar dacă sunt diferite în calitatea (re)prezentării, planşele releveelor reflectă foarte clar atenţia acordată de către autorii lor redactării, paginării şi punerii în valoare a pieselor desenate. În plus, în contextul zilelor noastre, în care se apelează precumpănitor la tehnicile digitale, valoarea artistică a arhivei creşte cu atât mai mult.

* * *

Mai sus am subliniat importanţa arhivei în primul rând pentru publicul larg şi de specialitate, interesat de patrimoniul arhitectural românesc şi de domeniile conexe. Nu în ultimul rând însă, arhiva constituie o parte a patrimoniului Universităţii şi, implicit, a întregii comunităţi a absolvenţilor ei. Tuturor le datorăm publicarea acestei arhive.

Despre „Camera cu relevee” // proiectul de digitizare, inventariere, documentare şi publicare a arhivei

În anul 2006 a demarat acţiunea de digitizare a arhivei de relevee, sub coordonarea doamnei prof. dr. habil. arh. Hanna Derer, continuată apoi printr-un proiect bazat iniţial pe voluntariat (2008-2012), sub coordonarea doamnei prof. dr. arh. Anca Brătuleanu, care ulterior a beneficiat de finanţarea Uniunii Arhitecţilor din România (2014 şi 2015, din fondul „Timbrul Arhitecturii”).

Digitizarea arhivei se impune ca măsură de siguranţă pentru salvgardare a informaţiei conţinute; de asemenea, formatul digital permite o face şi mult mai accesibilă – atât specialiştilor, cât şi publicului larg.

Inventarierea în format digital este un pas important, întrucât permite o gestiune mai uşoară a informaţiilor aferente releveelor şi clădirilor/ansamblurilor pe care acestea le documentează. Paginile acestui site, lansat la finalul anului 2011, reprezintă interfaţa publică a unei baze de date în care sunt centralizate versiunile digitale ale releveelor, precum şi informaţiile conexe relevante – bază de date a cărei structură şi operabilitate sunt frecvent optimizate. Imaginile publicate pe site au o rezoluţie limitată, însă la cerere se pot pune la dispoziţia celor interesaţi fişierele digitale la rezoluţia de scanare.

Documentarea releveelor arhivei este o acţiune care a demarat odată cu primul proiect finanţat de UAR, în anul 2014. Ea constă în analizarea releveelor în paralel cu alte date disponibile referitoare la clădirile/ansamblurile reprezentate – studii din care rezultă detaliat şi argumentat relevanţa lor ca documente de arhitectură. Această componentă a proiectului nostru este de fapt o continuare şi o adaptare a unui proiect editorial mai vechi, care a avut ca rezultat publicarea colecţiei Documente de arhitectură românească (6 fascicule apărute între 1952 şi 1954) / Documente de arhitectură din România (9 fascicule apărute între 1962 şi 1972), sub coordonarea renumitului profesor Grigore Ionescu; începând din anul 2014 s-a reluat publicarea volumelor anuale într-o nouă serie, primul număr fiind disponibil aici:

Documente de Arhitectură din România (serie nouă, 1/2014),
coord. Anca Brătuleanu, ed. Irina Calotă, Diana Mihnea, Alexandra Teodor, Petru Mortu.
Bucureşti: Editura Universitară „Ion Mincu”, 2014.
Documente de arhitectura din Romania Serie noua vol. 1.pdf (pdf, 273 MB)
Documente de Arhitectură din România (serie nouă, 2/2015)
ed. Irina Calotă, Alexandra Teodor, Horia Moldovan.
Bucureşti: Editura Universitară „Ion Mincu”, 2015.
Documente de arhitectura din Romania Serie noua vol. 2.pdf (pdf, 51,2 MB)

Arhiva în cifre

Arhiva este documentată de inventare mai vechi, în care sunt înregistrate denumirile monumentelor relevate, autorii releveelor, anul realizării lor, numărul de planşe ale fiecărui releveu în parte etc. Conform acestor documente, între anii 1903 şi 1975 au fost înregistrate cca 1.300 de relevee, iar o primă estimare indică un număr de cca 16.000 de planşe.

Până în luna septembrie 2016 au fost scanate şi inventariate aproximativ 3560 de planşe, care alcătuiesc aproximativ 485 de relevee.

Mulţumiri

Etapa din anul 2016 a proiectului (în curs de desfăşurare) este realizată în cadrul proiectului cultural „Camera cu relevee. Digitizarea şi documentarea arhivei de relevee DITACP-UAUIM”, beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul „Timbrul Arhitecturii”. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România.

Alexandra Teodor, Irina Calotă
actualizat: septembrie 2016